De ceva timp asistăm (cei interesați de media) la un mic conflict bazat pe "care are orgoliul mai ghelban de hrănit". Gurnalistul aruncă un caltaboș fierbinte in ciorba treninguristului. Ciorba sare și-l împroșcă, din plin, pe fața brăzdată de vanitate. Cum meritul unui treningurist este de-a avea dualitatea politică la îndemână (din seria ieri comunist, azi democrat) el simte, imperios, nevoia de-a îi pune la punct pe cei mai mulți care încearcă să-i sufle în cioarbă. Odată aruncat ditamai bolovanul în ograda personală, treninguristul explodează ca un trening îmbrăcat de un mitocan. Și azvârle un petic de reacție asupra gurnalistului, vecin cu cretineții de rând.
Însă, odată cu revoluția, vin și cretineții care nu prea mănâncă alimente care să cadă greu la stomac și au cuvintele la îndemână. Gurnaliștii nu sunt "deontologii lui pește" și nu susțin că ar fi obținut țidulă de jurnalist. Ei sunt ăia formați ad-hoc de mass-media actuală și încep să acopere urmele lăsate de răposatul regim.
Chiar dacă gurnaliștii rimează antitetic cu treninguriștii, prima categorie n-are jenă, rating mare și le cam iau din mâncare.
2 comentarii:
Iti doresc o primavara frumoasa!
Keep it up!
Trimiteţi un comentariu